Astăzi vorbim despre zonele climatice din România, 5 la număr. De ce ar trebui să te intereseze subiectul? Dacă îți construiești sau renovezi o locuință, atunci zona climatică o să influențeze lucrările. Și mai ales alegerea izolației și a sistemului de încălzire/răcire. Îți explicăm mai jos.
Dacă vrei să construiești sau să renovezi o locuință, aceste zone sunt foarte importante, pentru că necesarul termic al clădirii o să difere de la o zonă la alta.
Care sunt zonele climatice din România
Când vorbim de construcții, izolații, instalații de încălzire, România e împărțită în cinci zone, confirmate printr-un ordin al ministrului Dezvoltării și Administrației Publice din 2016. Acestea pornesc de la zona 1, cea mai călduroasă, care include litoralul și o porțiune din sud-vestul țării unde se manifestă influențe submediteraneene, cu veri calde și uscate și ierni blânde. De exemplu Constanța și Drobeta Turnu Severin intră aici.
Zona 2 cuprinde ce mai rămâne din Dobrogea, Câmpia Română, inclusiv București, Ploiești, Târgoviște, Pitești, Craiova, plus o porțiune mai joasă din vestul țării, inclusiv Oradea și Timișoara.
Zona 3 înseamnă, în esență, zona de deal. Adică, în linii mari, Subcarpații, Dealurile Moldovei, Podișul Transilvaniei. Aici o să găsești Iași, Cluj-Napoca sau Sibiu de exemplu.
Zona 4 e deja zona de munte, Carpații Orientali, Carpații Meridionali mai puțin câteva văi și Carpații Occidentali. Aici intră localități ca Brașov, Bușteni sau Bistrița.
Zona 5 e cumva o enclavă în zona 4, pe axa Gheorgheni – Miercurea Ciuc – Sfântu Gheorghe. Nu întâmplător, este zona în care, de-a lungul timpului, s-au atins cele mai scăzute temperaturi din țara noastră.
Cum sunt influențate clădirile de zonele climatice din România
În funcție de aceste zone ar trebui să-ți alegi izolația și sursa de încălzire/răcire. De multe ori, beneficiarii fac aceste alegeri fără o documentare temeinică, pe baza unor impresii personale, sfaturi de la prieteni sau comentarii pe Facebook.
Apropo de Facebook, lucrând la o firmă de instalații, primim des mesaje de genul „Am o casă de X metri pătrați. Ce pompă de căldură se potrivește?”. Primul lucru pe care îl întrebăm aici este unde e situată casa și cât de bine e izolată. Și primim uneori răspunsuri de genul „aaa, e foarte bine izolată casa! 10 centimetri de polistiren am pus!”. Ideea e că o izolație de 10 centimetri poate o să fie bună în zona 1, la zona 2 și zona 3 deja izolația optimă e la 20 de centimetri de vată minerală, 25 de polistiren, iar în zonele 4 și 5 crește și mai mult.
Este un subiect care s-a discutat și la bootcamp-ul de case pasive organizat zilele trecute la Poiana Brașov, unde a fost prezentat și un studiu despre nivelul optim de termoizolație pe diferite zone.
Analiza a fost făcută pe un orizont de 30 de ani, urmărind un scenariu cu o evoluție moderată a prețurilor la energie și unul cu o modificare mai accentuată a acestor prețuri. Ideea ar fi că, prin absurd, dacă bugetul ți-o permite, poți îți pui o termoizolație astronomică și să ai pereți groși ca la un castel, însă e logic că de la un punct încolo nu va mai conta dacă sunt de exemplu 35 sau 50 de centimetri de vată minerală sau de polistiren grafitat, pentru că efectul la interior va fi același. Practic, în ideea asta, se pune întrebarea care e nivelul optim, astfel încât să ai cea mai buna termoizolatie necesară, fără să plătești mai mult decât trebuie, iar rezultatul prezentat de cei de la V&V Projekt a arătat că, în primul scenariu, o izolație a fațadei cu 15 centimetri de vată minerală sau 25 de polistiren ar fi suficientă pentru zona climatică 2 din România, unde se încadrează și Capitala, mergând până la 20 de centimetri de vată sau 25 de polistiren pentru zona 5, cea mai friguroasă din țară. Pentru acoperiș, ar fi nevoie de maxim 30 de centimetri de vată în zonele de câmpie și deal din România, respectiv 35 în zonele de munte, iar la planșeu nivelul optim recomandat e de 30 de centimetri pentru toate zonele. Aceste niveluri ar asigura în bună măsură cerințele pentru o casă nZEB, conform studiului.
Mai departe, pentru o eficiență și mai mare, țintind rezultate de casă pasivă, se poate opta, potrivit aceleiași analize, pentru 25 de centimetri de vată sau 35 de polistiren la fațadă în zonele de câmpie și deal, respectiv 30 de vată sau 35 de polistiren în zonele de munte, o izolație la acoperiș de 35 de centimetri la câmpie și deal și 45 la munte și o izolație a planșeului de 35 la câmpie, 40 la deal și 45 la munte. Acestea ar fi, practic, nivelurile care să asigure că ai cea mai buna termoizolatie fără costuri suplimentare inutile, însă e limpede că fiecare își poate adapta alegerea izolației la specificațiile propriului proiect și, evident, la buget.
Un alt motiv pentru care zonele climatice din România sunt importante ține de reglementare. Legislația actuală din România include niște limite maxime pentru emisii și pentru energia consumată de o clădire care trebuie respectate pentru ca acea clădire să întrunească standardele Zero Emissions Building și near Zero Emissions Building.
După cum se observă din imaginea de mai sus, aceste limite diferă de la o zonă climatică la alta, lucru normal, pentru că e logic că ai alt necesar termic la Miercurea Ciuc decât ai la București. Iar dacă ținem cont de tendința la nivel european și mergem pe ideea că din 2030 toate clădirile noi trebuie să respecte standardele ZEB, atunci aceste standarde și zonele climatice din România devin foarte importante pentru toți cei care au de gând să construiască.
E mai bine sa ai o termoizolatie buna sau un sistem de incalzire mare?
Sperăm că acest articol îți va fi de folos. Pentru o discuție amănunțită, te invităm să iei legătura cu noi pe telefon sau WhatsApp, la 0786 804 500, iar un specialist E-CALDURA te va ajuta să determini corect necesarul termic al casei tale, iar mai departe, pe baza acestui lucru, să vezi care sunt cele mai bune soluții pentru tine.
URMĂREȘTE AICI TOATE PROIECTELE NOASTRE!
